Felul in care reactionam acum va arata daca viitorul va fi unul caracterizat de o abundenta sau de o raritate a resurselor care sustin viata. Transformarile tehnologice reprezinta atuurile, iar succesul depinde de modul in care le gestionam. HyperCubic Strategie DataCenter Abundenta

Cartea lui Peter H. Diamandis, „Abundance” analizeaza cele mai importante tehnologii si resurse de care dispunem si felul in care acestea rezolva multe dintre problemele pe care le intampinam, dar totodata si riscurile la care ne expunem, de exemplu, faptul ca puterea de calcul a unui laptopl de nivel mediu este pe cale sa o depaseasca pe cea a creierului uman.

Creierul reprezinta legatura functionala dintre gene si comportament si este alcatuit din trei parti:

  • creierul reptilian – are in vedere un singur lucru, supravietuirea
  • sistemul limbic sau paleo-cortex – centrul emotiilor
  • neocortex – centrul ratiunii

Creierul nostru este de peste 400 de milioane de ani emotie si doar de 250.000 de ani si ratiune, ca atare decizia emotionala este prima, apoi apare justificarea rationala. Gandurile si Emotiile vin din Atitudine, care reprezinta un ansamblu de convingeri si valori personale, pe care le consideram adevaruri, in legatura cu un anumit context. Mass-media speculeaza aceasta arhitectura a creierului nostru, in special partea sistemului limbic si ne tine tot timpul intr-o stare de alerta, fiindu-ne greu sa privim cu optimism catre viitor. Acest raspuns de tip lupta sau fuga dat de amigdala ne-a servit bine in perioadele in care pericolele din jurul nostru erau imediate si puteau pune viata in pericol, dar nu este atat de potrivit pentru societatea moderna in care traim, unde amenintarile tind sa fie mai indepartate si probabiliste.

Drept urmare, tipul de informatii pe care le primim nu au cum sa fie pozitive pentru ca nu ar provoca aceeasi reactie fiziologica ca stirile amenintatoare, motiv pentru care mass-media se raporteaz fidel vechilor zicale “If it bleeds, it leads!” in lupta pentru captarea atentiei noastre, modalitate prin care suntem tinuti captivi intr-o continua stare de alerta.

Insa, daca facem doi pasi in spate si privim obiectiv, constatam ca lumea industrializata nu a fost niciodata mai sigura: traim vieți mai lungi, mai bogate, mai sanatoase și ne-am marit masiv accesul la bunuri, servicii si informații pe care stramosii noștri nu si le-ar fi putut imagina vreodata.

Principalele directii la care autorul cartii face referire sunt urmatoarele:

  1. Afacerile mari pot ridica nivelul de trai in randul celor mai saraci oameni din lume. Unul dintre modurile prin care fac acest lucru este prin dezvoltarea de produse mai ieftine pentru persoanele aflate la baza piramidei veniturilor si in al doilea rand, prin filantropie.
  2. Metodele traditionale de educatie sunt depasite si au nevoie de o regandire, iar tehnologia reprezinta solutia.
  3. Un viitor de succes depinde de libertatea inovationala nestingherita de frica esecului. De cele mai multe ori frica de esec ne inhiba potentialul si nevoia de a incerca ceva nou, iesind din zona de confort, insa esecul nu trebuie privit ca o finalitate, ci mai mult ca parte a unei curbe de invatare mai indelungate si a unei etape vitale catre inovare. Spre exemplu, Centrul de antreprenoriat al MIT a dezvoltat metoda de inovare rapida –  5 x 5 x 5: cinci echipe de cinci angajati lucreaza impreuna timp de cinci zile pentru a dezvolta cinci „experimente de afaceri” diferite, care nu vor costa mai mult de 5.000 de euro si pot fi derulate in cinci saptamani. Aceste limite forteaza echipele sa inoveze si sa incerce lucruri noi. Nu este vorba atat in a gandi in afara cutiei, cat in cutia de dimensiuni corecte.
  4. Computerele vor depasi capacitatea de calcul a creierului uman in urmatorii cincisprezece ani. Gordon Moore co-fondatorul Intel a prezis inca din 1965 ca numarul de tranzistoare pe un cip de computer si, prin urmare, viteza de procesare, ar continua sa se dubleze la fiecare doi ani pentru urmatorii zece ani, lucru extrem de valabil si in zilele noastre. Computerele pot procesa 1011 de calcule / secunda, iar creierul 1016. Aceasta crestere exponentiala a vitezei de procesare va avea implicatii extraordinare, in special in domeniul inteligentei artificiale si al roboticii, ambele devenind o normalitate in societatea in care traim.
  5. Nanotehnologia, ne permite sa cream noi materiale cu calitati si funcționalitati care sa conduca la progrese majore in multe domenii.
  6. Biotehnologia, imprimantele 3D, ofera solutii la problemele globale, in special in agricultura, sanatate – vizand astfel si o crestere semnificativa a sperantei de viata, energie si mediu.
  7. Conectivitatea globala accelereaza schimbul de informatii – rezolvarea problemelor sociale si prevenirea opresiunii.
  8. Descoperirile in domeniul tehnologiei energetice solare reduc consumul, scad prețurile productiei si sustin inovatia. Se estimeaza ca energia solara din deserturile Africii de Nord este suficienta pentru a alimenta de patruzeci de ori mai mult decat nevoia actuala de consum.
  9. Metode mai eficiente de cultivare a alimentelor, cum ar fi agricultura urbana, vor reduce mult nevoia de resurse naturale si terenuri.
  10. Utilizarea senzorilor va ajuta la reducerea deseurilor prin imbunatatirea considerabila a eficientei sistemelor de livrare.
  11. Share-uirea resurselor tehnologice, prin concepte de genul data-center sau „infrastructura ca serviciu”.
No alt text provided for this image